Imediat n-o sa mai estem.

Fericirea nu e ceva ce sa poate fi exprimat in cuvinte. Acum, fericirea se masoara in gesturi… pentru mine, in lacrimile pe care incerc sa le ascund. Imi este greu, si nu ma asteptam la asta. De fiecare data cand se vine la mine cu un album si trebuie sa ma gandesc la ce scriu, fac o recapitulare a celor patru ani. Doamne, ce repede au trecut. Eu nu ma simt batrana, nu ma simt de varsta mea.
Este fericire sa vezi, chiar daca asta vreau eu sa vad, poate, cum lucrurile merg. Si ce daca e abia acum? Nu am pierdut nimic, toate au fost castigate.
Timiditate, inceputuri, prietenii si suferinte.
Lacrimi acum si fotografii, sa imortalizeze tot.
Lacrimi mai tarziu, cand ne-om aminti.
Asta nu e suferinta. Nu e suferinta care sa ne macine. Este un inceput de sfarsit care elibereaza sufletul. Produce hohote de ras din care vor naste lacrimi mari si sarate.
Cata drama! Hai sa privim partea buna. Fiecare pleaca la mama na…
eformulez: fiecare pleaca in treaba lui, spre facultatea pe care si-a ales-o deja, spre visul pe care trebuie sa si-l indeplineasca, spre cariera pe care-o pune la cale. Nu ne uitam c-avem albume (vorba lu’ Georgi) si intalnire…peste 10 ani. Ah, si-un pachet (o valiza) de amintiri.

PS: una ‘clasica’…pentru mai multe lacrimi>:D<

Timp,
Incotro mergi?
Spre ce meleaguri noi, grabit, alergi?
Cum
Poti intr-o zi
Sa schimbi in oameni mari niste copii?
Azi,
In pod pitit
Sta ursuletul carn,
Ieri, mult iubit
Si,
Vrei ori nu vrei,
Anii de scoala, vad,
Se duc si ei…
Ani de liceu,
Cu emotii la romana,
Scumpii ani de liceu,
Cand la mate dai de greu,
Ani de liceu,
Cand tii soarele in mana
Si te crezi legendar Prometeu…

Ani de liceu,
Cand se-ntampla-o tragedie
Fiindca el te-a zarit
La un film cu alt baiat, ani de liceu,
Impletind cu poezie
Tot ce ai tu mai bun, mai curat…
Timp,
Nu fi hain,
Sa mai fim liceeni
Macar putin!
Nu
Goni grabit
Anii de aur ce ne-ai daruit.

Ani de liceu,
Cu prietenii pe viata,
Scumpii ani de liceu
Ti-i vei aminti mereu,
Ani de liceu,
Enigmatica prefata
La romanul ce e doar al meu…
Ani de liceu,
Cand in recreatia mare
Te ascunzi ca sa poti inc-odata repeta,
Ani de liceu,
Cand o ora un an iti pare
Fiindca stiï ca te va asculta…

Advertisements

~ by Vero on March 16, 2010.

8 Responses to “Imediat n-o sa mai estem.”

  1. “Reformulez” , vero … (randul 14 primu cuvant) … asta asa sa nu spui ca nu tzi`am citit blogul.. shi ca nu ma uit pe el:P

  2. 4 ani???4 ANI…care se sfarsesc prea repede…:( cat de repede trece timpul, si cum dintr-o singura clipire timpul schimba”in oameni mari niste copii”…Too bad,soo sad

  3. imi va fi atat de dor..

  4. O sa plangem dupa acesti “ani de aur” ….:( unii deja au inceput,insa vom ramane pe vecie colegi:((
    Mihaaaaiii,iubitu meu,tu nu mi-ai lasat floare in banca(mai ai timp) :)))….

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: