Gradinita 29. P 1

Adora meseria pe care o avea. Era propria ei sefa si asta o incanta cel mai tare. Iar apoi, mereu i-au placut copiii. Nu cu nostalgie isi amintea de tinerete, nu foarte departe de acum, cand ii spusese foarte sincer unui domn care intrase “cu bocancii-n viata ei” : “voi face asta pentru ca-mi place si nu pentru bani”.
Stia inca de pe atunci ca viata ii rezerva numai surprize si ca panurile pe care si le facea nu puteau sa iasa decat de zece ori mai bine. Fusese mereu o tanara norocoasa si asta se datora in mare parte optimismului de care dadea dovada. Isi privea acum una din clasele de tineri bobocei de gradinita si aprope o podideau lacrimile. Toti se chinuiau sa fie cei mai buni in realizarea unei felicitari de Craciun. Si aveau la dispozitie divese materiale, toate ciudate, dar care ii invatau pe cei mici ca ceva frumos se poate naste din orice.
La clasele mai mari, copiii incepusera deja sa faca jucarii si figurine, tot pentru Craciun, si poate chiar sa impodobeasca bradul in sala mare.
Cand intra in sala cu grupa mare de copii, Floren observa ca Andu ia inca odata bataie de la Mateea. Si prin bataie , Floren intelegea exact tortura la care baietelul era supus: Andu era pe jos, infasurat intr-un material de culoare roz, iar Mateea era deasupra lui, strigandu-i, ca si anul trecut, in timp ce-i mai dadea cate o palma :”Esti un mincinos!”
Floren interveni rapid, luand-o pe Mateea si in timp ce-o tinea de mana, il ajuta si pe Andu sa se ridice, apoi il trimise s-o astepta in biroul ei. Dupa ce baietelul pleca, Floren o trase pe Mateea in fata ei. Se cocora pe vine, la nivelul fetitei si o intreba cu voce autoritara:
– Vrei sa-mi spui ce s-a intamplat?
– Domnisoara, stiti, Andu minte iar…zise fetita, rosie toata, balbaindu-se.
– Si crezi ca e mai bine sa-l bati, decat sa-l trimiti la mine in birou?
– Da, pentru ca mereu vine de la dumneavoastra din birou si a fost si anul trecut si tot e prost si tot e prost si tot nu vrea sa inteleaga, zise fetita pe nerasuflate, lasand in continuare capul plecat.
– Nu vorbi asa. Nu e frumos. Incearca sa-l lasi in pace si sa nu te mai contrazici cu el, da?
Si cu asta, Floren se ridica si pleca spre biroul unde Andu o astepta.

Advertisements

~ by Vero on August 14, 2010.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: