Gradinita 29. P 9

– Hm, uite ideea mea. Stii ca eu mereu …am fost mai egoista, dar de data asta chiar e buna si “de pus in practica”, incepu Floren iar Felix o privea atent.

Floren se ridica, se intoarse spre Felix, trase aer adanc in plamani si se pregati sa inceapa…Felix chiar nu putea intelege de ce era atat de fericita?! De unde atat entuziasm intr-o asa situati?! Cand Floren se pregati sa explice, pe usa intra, fara vreun avertisment, Andu.

O analiza pe Floren, care se intoarse spre usa, apoi se uita urat la Felix.

– Da, Andu. Ce s-a intamplat? intreba Floren.

– Nu a venit nimeni dupa mine si e deja trecut de 12:00. Ce fac? Pot sa stau aici? intreba baietelul, uitandu-se in continuare urat la Felix, de parca, in termeni folositi la gradinita, i-ar fi furat jucaria preferata.

Floren deveni din nou serioasa.  Nu prea voia ca Andu sa fie acum de fata. Avea de discutat lucruri importante. Foarte importante.

– Andu, nu poti sa stai putin cu Lidia (educatoarea de la grupa mica)? intreba Floren ingrijorata.

– Este ocupata cu ceilalti. raspunse repede Andu.

– Dora (educatoarea de la grupa mare)?

– Si ea este ocupata.

– Tanti Intse (femeia de servici de pe schimbul de dimineata)?! intreba aproape disperata.

– Cred ca e in baie acum si nu pot sa ma duc dupa ea. se scuza Andu si de data aceasta.

Felix privea scena si incerca sa se abtina de la a schita vreun gest. Daca ar fi fost dupa el, l-ar fi dat afara… fara sa mai caute vreo persoana cu care sa stea.

– Bine, renunta Floren. Poti sa stai aici pana vine cineva dupa tine. Poti sa desenezi pe tabla, daca vrei. Ai acolo, langa ea, si creta colorata, albastra.

Andu zambi si-si dadu jos gentuta. Apoi, cand trecu pe langa Felix, se uita din nou urat la el.

– Andu, am uitat. El e Felix. Bun-bun prieten de cand eram… tanara. Il prezenta Floren, dar baiatul nici nu se intoarse macar, iar acum nu era timpul pentru o mustrare.

Floren se intoarse spre Felix, vizibil deranjata de situatie, dar inca zambind.

– Uite…ideea mea suna cam asa. Te muti.

Zise cuvintele simplu si repede.

“Whaat?! Cum sa ma mut?! Si ce o sa fac? Unde sa ma mut?” gandi Felix.

– Unde sa ma mut? intreba.

– Pai, in prima faza, ai putea sta la mine. Tu si restul, desigur. Apoi, gasim un apartament. Il luati, il renovati, va ajut si eu. Andreea si Alexandra pot sa vina aici, nu ar mai fi nevoie de nici o “doamna care sa faca probleme“.

Andu, nu foarte aproape de cele doua fotolii, mazgalea incet cu creta, ascultand fiecare cuvintel rostit. Nu intelegea foarte multe, dar spera sa le poata lega. Si daca nu reusea el, sigur vreun adult din cati cunostea l-ar fi putut ajuta.

Advertisements

~ by Vero on August 20, 2010.

5 Responses to “Gradinita 29. P 9”

  1. Andu era gelos_ b-) :-”

    Btw. Ieşi afară din camera aia.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: