hug me u silly

Nu sunt nici la capatul puterilor si nici la marginea prapastiei, dar imi revine in minte o intrebare: daca stiu ca nu sunt singura, ma face sa ma simt mai bine?

Am mai trecut prin asta?

Imi lasi impresia ca m-am minti. Zambesc pentru tine?
Stai! Zambesc pentru mine. Stiu cum sa o fac…trebuie doar sa….
Las-o balta, ai luat si asta cu tine.

Stii ce e ciudat, bai? Ca nici nu a trebuit sa ma uit in ochii tai sa stiu ca ma minti. Si stii ce e mai aiurea? Ca nici macar nu ai curajul sa imi spui in fata sau direct cum sta treaba.

Voi, oamenii de doi lei doi bani.
Nu stiu de ce mi-am amintit abia acum de tine. Poate abia acum frustrarea mea trebuia sa se transforme in indiferenta. Si ca asta sa se intample, a trebuit sa scriu despre ea. Si oricat as fi evitat, hei, s-a intamplat.
Asa ca, daca as putea acum, ti-as spune eu clar si calm: Gata, atat a durat ‘calatoria’ noastra. Drumuri separate de acum.

Mi-am dat seama ce-mi placea la tine. Era lipsa ta absolut imensa de activitate, disponibilitatea ta la orice ora si memoria incarata cu o gramada de cacaturi pe care eu nu mi le-as fi amintit nici tatuate pe mana stanga.
Dear, pentru o perioada mi-ai oferit exact ce aveam nevoie, dar acum, lasa-ma pe mine sa aleg clar ceva ce tu nu esti in stare. Si, dear, de data asta nu o sa mai mearga cu “hug me you silly”.

Advertisements

~ by Vero on June 6, 2011.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: