Ribbons

Nu ti-am promis niciodata ca te voi iubi,asa ca niciodata nu se va pune problema ca eu sa nu ma tin de cuvant. Nu ti-am promis ca ne unim sufletele, nu te-am invitat la dans, nu ti-am dedicat versurile nici unei melodii preferate de mine. Dar intr-un mod destul de ironic, ma faci sa zambesc. Nu doar cand te vad, ci si cand ma gandesc la tine. Si oricare ar fi ideea ta despre dragoste, evident merge mult contra a tot ce am eu.
Pleci si plang si te intorci si te primesc. Si nu ma intreb pana cand. Si cu tine, poate inca, nici macar nu imi pun problema: pana cand? Fiecare din rani lasa, da, cicatrici, dar tu atat de frumos le acoperi pe ale mele cu sufletul tau. Atat de placuta atingere ca a unei adieri.
Felul in care unii presupun ca s-ar intampla iubirea este diferit de felul in care tu ma faci sa ma simt. Si asta ar trebui sa ma faca nesigura, pentru ca inca odata sunt contra, dar zambetul meu nu cred ca poate fi datorat vreunui lucru rau, oricat de contra ar fi.
Si ar trebui sa imi pun problema si altfel. Ar trebui sa ma intreb daca tu…? Dar si tu… Si daca tu nu…Dar daca tu nu. Ah. Daca tu nu, atunci lucrurile ar fi stat altfel. Asa ca, sunt convinsa, si tu. Tu cu mult inaintea mea. Tu, inca din prezent, eu abia in viitor.

Advertisements

~ by Vero on August 14, 2012.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: