te quedaras?

Eşti pentru mine ca un mic omuleţ care îmi aminteşte nu de greşelile mele, ci de lucrurile prin care am fost nevoită să trec. Tu…prin tine văd greşelile altora. Şi nu te critic pe tine pentru ce alţii au făcut, dar eşti aşa de aproape să scazi atât de mult. 

Necondiţionat este, când necondiţionat spun. Dar dă-mi voie să recunosc când greşesc. Oferă-mi privilegiul de a fi crezut încă odată în spirite murdare. 

 

Niciodată nu am fost eu în situaţia ta. Aleg să trec peste atâtea şi aleg, paradoxal, să zâmbesc. Dar câteodată nu pot să las lacrimi să-mi curgă. 

Advertisements

~ by Vero on December 4, 2012.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: