Întreg

Nu am crezut niciodata si sper sa nu ajung vreodata sa consider ca am fost adusi pe lume cu un alt scop, in afara de cel de a iubi. Suntem datori ca, intr-un fel sau altul, sa ne lasam amprenta asupra cuiva, sa avem un mare impact asupra personalitatii lui si sa ii zdruncinam credinta. Si, in acelasi timp, suntem datori sa incercam, macar, sa ne completam. Sa ne cautam. Sa facem orice, posibil, sa ne intalnim.

Spuneam ca sunt multumita ca am iubit. Si ca am pierdut. Acceptam durerea ca parte a vindecarii si o luam ca o confirmare a faptului ca am iubit. Dar…sa te gasesc, sa te iubesc si sa te pierd…a fost cea mai mare pierdere si bucurie a vietii mele. Exact in ordinea asta: iubit – pierdut / pierdere – bucurie. Caci te-am intalnit, te-am iubit, te-am pierdut si imi acopar sufletul trist cu bucuria ca ai fost al meu. Ca nu traiesc pustiu, ci stiu sigur ca existi.

Ma pierdusem pe mine si orice particica ce ma definea. Nu ma completam cu tine, ci deveam tu, in timp ce, sub ochii mei, tu te transformai in tot ce stiam ca ar trebui sa fiu eu. Si, doar asa, invers, ne completam. Suntem unul pentru celalalt si formam un intreg.

Advertisements

~ by Vero on August 13, 2013.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: