Mereu suntem nemultumiti!

Azi a fost o zi frumoasă. A fost o zi la sfârşitul căreia încă mai zâmbesc. Şi nu mi s-a mai întâmplat de ceva vreme să simt atâta fericire, pe o perioadă atât de lungă. Şi, cu toate că azi aş fi vrut să închei în aceeaşi “notă de zâmbete”, simt nevoie să spun ceva. Ştiu ce, dar de data asta, nu ştiu exact cum.
Mă deranjează o serie de lucruri, printre care: lăcomia, falsitatea, prostia, lipsa de comunicare, ifosele, interpretările greşite. În timp ce-mi înşir aici gândurile, vorbesc, în paralel, cu un prieten. Povestim despre “cele care se vând”. Nu cele care o fac relativ organizat şi a căror meserie aceasta este, ci discutăm despre cele care sunt cu nasul pe sus pentru că am pus gheruţele pe un tip care le oferă totul. M-a întrebat daca aş putea. Nu vreau să fiu înţeleasă greşit: fiecare este liber să îşi trăiască viaţa aşa cum vrea, atât timp cât nu ne deranjează pe noi, restul. Nu, eu acum spun clar: nu. Singurul lucru care mă deranjează este non-şalanţa cu care o persoană o face.
În altă ordine de idei, un alt lucru pe care vreau să îl disec pentru a putea să “trăiesc liniştită” este (haotic, aşa cum mi se înşiră şi mie gândurile)… hm: tot ce mi s-a întâmplat până acum accept, încerc să învăţ din tot şi, mai ales, încerc să nu am regrete. Trăiesc (şi, probabil, toţi o facem) cu impresia că deciziile luate la un moment dat au fost deciziile mele. Şi nu este aşa, îmi dau acum seama. Chiar dacă s-a întâmplat sau nu, “ceva” nu a fost decizia mea directă, “ceva” a fost din cauza altcuiva.
Nu mereu înţeleg intervenţia altor persoane în viaţa mea sau în decizia altcuiva, în ceea ce mă priveşte. De fiecare dată când mi se cere un sfat, spun: părerea mea este/din ce am trăit şi simţit eu, pot să-ti spun că… Şi închei, mereu cu: dar asta este părerea mea (sau „zic”). Ştiu că ce am trăit şi simţit eu nu se poate potrivi mereu la altcineva…
Oare am avea o viaţă mai uşoară dacă am spune exact ce simţim, exact acum când simţim? Îmi e dor de tine…dar oare cât apreciezi că îţi spun asta exact în momentul în care o simt?

Advertisements

~ by Vero on September 4, 2013.

One Response to “Mereu suntem nemultumiti!”

  1. Morala ! ah, ce cuvant desuet ! Sincer. cred ca sunt foarte putini oamenii ce pot da o definitie clara acestui cuvant ! Si corecta, binenteles !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: