ziua. Săptămâna. Şi probabil

Lumea este un loc bun. Eu cred în asta. Cred în faptul că, oricât de mult ne rănesc ceilalţi, tot mai putem să găsim un sâmbure de bunătate şi că, dacă avem grijă, o să fie bine. Azi m-am oprit un minut din ce făceam ca să trimit un mesaj. Să mulţumesc cuiva. Cred că ar trebui să fim deschişi cu oamenii pe care îi iubim (sau la care măcar ţinem) mai des. Şi să le mulţumim pentru faptul că, din când în când, sunt motivul pentru care zâmbim.
Personal, mă întreb cât de des apar în minţile celorlalţi şi în câte din dăţi ei zâmbesc. Când îi facem pe ceilalţi să se simtă bine şi ei ne împărtăşesc asta, ne simţim la rândul nostru bine. Şi, ca sa nu pară ilogic, cel mai bun exemplu: „Ai un mers ciudat. Îmi dau seama că eşti tu de la câţiva zeci de metri distanţă. Şi tu ai ochi buni. Vezi pe toată lumea. Cred că asta te ajută să mă şi eviţi uneori. Hm. Oricum, înainte de mersul tău, ştii ce văd prima dată? (*Spune-mi.*) Zâmbetul. Rânjetul ăla care mă face să nu mă mai simt aşa pierdut. Îţi văd zâmbetul în mulţine şi este ca şi cum problemele lumii sunt ale lumii. Şi lumea dispare. Şi umerii mei sunt uşori.”
Asta mi-a făcut ziua. Săptămâna. Şi probabil o să mă facă să zâmbesc mult timp de acum.

Advertisements

~ by Vero on September 4, 2013.

One Response to “ziua. Săptămâna. Şi probabil”

  1. Asa e , chiar e asa, crede_ma ! Ai dreptate si-mi place !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: